E atât de linişte.. tot ce auzi sunt doar paşii oamenilor ce trec prin faţa blocului. Paşii unor oameni a căror poveşti îţi sunt interzise dar totuşi accesibile, cel puţin pentru imaginaţie.
Hm, tocuri! După puterea sunetului şi intervalul de timp în care a trecut pe lângă bloc pot spune că se grăbeşte.. Poate o aşteaptă iubitul la câteva străzi distanţă şi a cam întârziat. Are în jur de 23 de ani, blondă, frumoasă cu o viaţă liniştită, prea liniştită pentru ea.. caută altceva. O iubire agitată, bolnavă. Are nevoie de energie, de spontaneitate.. ar fugi în lume chiar acum, dar n-are curajul. Sau poate e doar o umbră pierdută în întuneric ce se grăbeşte spre răsărit.
Paşi grei.. cu siguranţă de bărbat! Un alt dependent de alcool. Caută şi el un loc unde să-şi odihnească picioarele masive.. parcă tot alcoolul s-ar fi dus în picioare, ce viaţă tristă trebuie să aibă. A ajuns la 40 de ani şi nu s-a căsătorit niciodată, singura femeie de care s-a îndrăgostit vreodată l-a părăsit.. era bolnavă iar gândul că-l va face să sufere după ce ea nu va mai fi era prea mult pentru ea şi a preferat să dispară din viaţa lui, dar au trecut 20 ani de atunci.. înainte de asta era un bărbat vesel, copilăros şi foarte chipeş. Dacă nu s-ar fi refugiat în alcool ar fi fără dar şi poate pe prima pagină a revistelor de modă prezentând costume bărbăteşti şi lenjerie inimă. Acum tot ce are este o casă amărâtă care e prea departe. Se aşează pe o bancă şi adoarme instantaneu. Ce viaţă tristă..
Mersi Edi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu