Dar nu avea să ţină mult . Acum timpul era cel care-l schimabase pe el, nu mai venea pe acasă, mai tot timpul era plecat. Nu mai era persoana caldă, devenea din ce în ce mai distant. Motivul era altă femeie, una cu care stătea tot timpul . Bianca cand a aflat deja simţea cum cerul cade peste ea, era distrusă..
Printr-o minune Liviu vine seara acasă, beat şi bătut.
- Iubireee, fă-mi şi mie o cafea.
Dar nici un răspuns, Bianca era închisă în cameră, plângea într-un colţ. După multe strigăte şi bătăi în uşă, ea deschide.
- Ce-i cu tine ?
Dar nu primea nici un răspuns.. Ea iese din cameră cu o valiză, pleca .
- Unde pleci? Mă părăseşti? Vorbeşte cu mine firar a dracului !
Dar nimic.. ea iese pe uşa, spunând doar un banal :
- Să fi mai fericit cu ea, Adio.
- Nu poţi să pleci. Eu te iubesc, nu pot să trăiesc fără tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu